-AA+A

Analizată sub forma unui eveniment politic, prezenţa fondatorilor Mişcării Populare la Bistriţa s-ar putea traduce doar ca o manifestare destul de modestă a dreptei din afara PNL.

Faptul că o fundaţie se transformă în partid, la indicaţia expresă a preşedintelui Băsescu, şi vrea să şi intre în caruselul electoral la europarlamentare, este o informaţie care trebuie citită într-o anumită cheie.

Din momentul căderii lui Botiş şi până la această oră, toată lumea a spus că e terminat politic. Am preferat să tac, pentru că nimeni nu mi-ar fi înţeles replica sau răspunsul, care ar fi sunat şi sună în felul următor: ying şi yang, care nu e tocmai o bazaconie, chiar dacă o mare parte din noi nu înţelegem nimic din taoism. Din aceste motive, nu am făcut niciun fel de predicţii despre Botiş, mai ales că acestă fundaţie nu era decât un proiect al celui pe care Botiş l-a aşteptat şi informat primul că demisionează de la ministerul Muncii. Este primul argument că Ioan Nelu Botiş este aproape de-a intra în acest nou joc, iar dacă va intra, cu siguranţă se va apuca de treabă. Pe margine nu stau decât învinşii, iar el nu se consideră un învins. În cele câteva minute în care am discutat, a pomenit de mai multe ori de Băsescu, ceea ce mă face să cred că există un anumit ataşament emoţional, unul care l-a adus înapoi în politică.

Aproape de hirotonire, asta ca să îl citez, Vasile Borş nu îşi mai linge rănile, întorcând fila numită PDL, fostul primar de la Maieru fiind gata şi el de noi lupte electorale. El trebui să îşi demonstreze şi să demonstreze unor „colegi”, dar mai ales lui Ioan Oltean, că el e cel mai bun, că merita mai mult şi mai bine, că nu este suficientă o „inimă optimistă”. Un politician prezent la întâlnirea cu fondatorii Mişcării Populare m-a întrebat ce şanse dau acestei structuri. I-am răspuns că nu sunt în măsură să dau şanse, dar că pot să