Datele Recensământului din 2011, făcute în sfârşit publice după o suspectă întârziere, arată fără echivoc că la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu a fost întrunit cvorumul de participare. În mod firesc, după ce 7,4 milioane de români i-au spus să plece din fruntea ţării, preşedintele ilegitimat din nou de date statistice ce nu pot fi acum în niciun fel contestate ar fi trebuit să se retragă din viaţa publică în semn de respect pentru cei care au mers la referendum şi i-au oferit posibilitatea să plece în mod civilizat şi demn. Traian Băsescu a ales să rămână, agăţându-se de fusta doamnei Reding şi de bunăvoinţa lipsită de logică a unor susţinători din cancelarii străine, spre bucuria camarilei sale pentru care a fost şi a rămas un idol cu chip cioplit. Din nefericire, românilor suprasaturaţi de regimul său lipsit de orice orizont nu le rămâne decât să aştepte încă un an când alegerile vor putea pune capăt calvarului, deşi timpul pare că s-a oprit în loc. Până şi comentariile despre ilegimitatea preşedintelui rămân cantonate într-un registru al neputinţei şi al recunoaşterii faptului că lui Traian Băsescu îi reuşesc toate şmecheriile şi parşiveniile. “Am fost peste 50% la referendumul din 29 iulie care am dat lovitura de stat, cum ar spune cei rămaşi în urmă, dar nu ne foloseşte prea mult acum”, a recunoscut Victor Ponta, adăugând că deciziile Curţii Constituţionale au reuşit mai mult să încurce decât să lămurească situaţia. Desigur, cu impertinenţa care l-a făcut celebru, Traian Băsescu nu s-a abţinut în a spune, în pofida ciudatei înţelegeri de coabitare, că Victor Ponta a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate în ce spune. Numai că ce era de spus a rezultat fără echivoc din cifrele Institutului Naţional de Statistică, foarte clare. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, Cătălin Ivan, s-a mulţumit să repete un lucru arhicu