Dezbaterile aprinse în jurul celui mai “penal” bacalaureat din ultimii 20 ani arată că tendinţa generală ar fi mai degrabă de revenire la un examen mult mai prietenos. Un motiv plauzibil este şi acela că, din cauza scăderii numărului absolvenţilor, facultăţile au început să piardă sume uriaşe.

Analiza examenului de bacalaureat nu trebuie să pornească doar de la numărul elevilor care au fost chemaţi zilele trecute la parchet. Cifrele esenţiale sunt următoarele: rata de promovabilitate la bac a fost în 2009 de 79,95%; în 2010 - 67,4%, în 2011 - 44,47%; în 2012 – 43%.

Universităţi mediocre

Această tendinţă de scădere a fost determinată de introducerea camerelor de luat vederi care a mai temperat vechile practici de copiere şi i-a obligat pe profesori să fie mai riguroşi. Măsură a urmărit să “însănătoşească” sistemul educaţional universitar ros de nepotisme şi unde asistăm la o “nivelare a non-valorilor” datorită numărului mare de locuri eligibile la universităţi. Oricum nu prea contează ce facultate ai terminat din moment ce nici una din România nu se află în primele 500 din "QS World University Rankings" 2012/2013, clasamentul internaţional al celor mai bune universităţi la nivel global.

Noua tendinţă de promovabilitate mai scăzută la bac îngrijorează facultăţile private, incluse de Ministerul Educaţiei în cea mai slabă categorie (a treia) a unităţilor de învăţământ superior. Dar îngrijorează, deopotrivă, universităţile de stat care oferă un număr mult prea mare de locuri cu taxă (acum câţiva ani, de exemplu, o universitatea respectabilă informa reporterii Rl că locurile cu plată sunt disponibile până la nota 5). Asta în condiţiile în care numărul absolvenţilor a crescut de la 7 %, în 2002, la 14% în 2011, potrivit ultimului recensământ al INS.

Sute de milioane de euro pierdute

Cifrele ultimilor ani arată – potrivit Anua