Cea mai mare comună din Cluj are aproape 23.000 de locuitori, iar cea mai mică, circa 700. Cei mai mulţi ortodocşi sunt în comunele din Apuseni. Unde sunt cei mai mulţi reformaţi ori neo-protestanţi?
Conform datelor finale ale recensământului din 2011, prezentate de Institutul Naţional de Statistică relevă discrepanţe foarte mari de populaţie în mediul rural din judeţul Cluj. Singurul oraş din judeţ, Huedinul, este depăşit, din punct de vedere al populaţiei, de trei comune, iar Floreştiul este mai mare şi decât municipiile Gherla ori Câmpia Turzii.
De departe cea mai populată comună a Clujului este Floreştiul, cu o populaţie stabilă de 22.813 locuitori, mai mare decât municipiile Câmpia Turzii (22.223 locuitori), Gherla (20.982 locuitori) şi decât oraşul Huedin (9.346 locuitori). De altfel, cele mai mari comune - din punct de vedere al populaţie - sunt cele din apropierea municpiului Cluj-Napoca: Apahida (10.685 locuitori), Baciu (10.317 locuitori) ori Gilău (8.300 locuitori). La polul opus se află comunele Ploscoş (702 locuitori) şi Valea Ierii (888 locuitori), dealtfel singurele unităţi administrativ teritoriale cu sub 1.000 de locuitori.
Cea mai mare ponedere a etnicilor români din mediul rural o întâlnim în comunele Mărişel (98,2%), Jichişu de Jos (98,2%) şi Măguri Răcătău (97,7%). Ponderea este calculată, pe parcursul acestoi articol, la populaţia totală stabilă a fiecărei localităţi, aşa cum reiese din datele finale ale recensământului prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Invesr, cea mai mică pondere a populaţiei româneşti se află în comunele: Sic (3,6%), Izvoru Crişului (19,9%) şi Sâncraiu (20,3%). Aceste comune sunt, dealtfel, cele în care ponderea populaţiei maghiare este cea mai amplă: 93,8% în Sic, 79% în Izvorul Crişului şi 78,4% în Sâncraiu.
Comunităţile de romi cele mai mari sunt în comunele Cămăraşu (21,6%), Cojocn
