Instanţa secretă care analizează cererile de interceptare a convorbirilor telefonice şi alte metode de supraveghere electronică, în conformitate cu Legea Supravegherii Informaţiilor Externe (Foreign Intelligence Surveillance Act), a creat legi secrete care extind drepturile de spionaj ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA). Folosindu-se de mai mult de zece legi secrete, curtea Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA)a creat un set de legi paralel care împuterniceşte NSA să stocheze cantităţi masive de informaţii, în timp ce anchetează suspecţi de terorism, indivizi implicaţi în proliferarea nucleară, spionaj şi atacuri cibernetice, potrivit unei anchete a jurnaliştilor cotidianului „The New York Times”. Existenţa acestui set de reguli ascunse care demonstrează că instanţa şi-a asumat prerogative mult mai extinse în ce priveşte evaluarea problemelor constituţionale şi în stabilirea precedentelor juridice, aproape fără niciun control public, potrivit unor actuali şi foşti oficiali care au legătură cu FISA. Cei 11 membri ai instanţei, care formează aşa-numita Curte FISA, se ocupau mai ales de aprobarea ordinelor de interceptare a convorbirilor. Dar, odată cu marile schimbări din legislaţia americană şi cu supravegherea judiciară a operaţiunilor secrete, implementată în urmă cu şase ani, a devenit treptat o putere asemănătoare cu Instanţa Supremă. Curtea FISA a acaparat în cele din urmă cea mai mare autoritate în problemele de supraveghere, modelând practicile de spionaj din viitor. „Am putut vedea un nou corp de legi care s-a dezvoltat din interiorul Curţii FISA”, a declarat un fost oficial american, citat de ziarul newyorkez. Interpretarea legii, în funcţie de interesul Statului Una dintre cele mai importante hotărâri ale completului de judecători se referă la extinderea utilizării în cazurile de terorism a unei decizii cunoscute drept „legea pentru situaţii sp