Spitalul Municipal Clujana pare un sac fără fund: an de an sunt pompaţi bani de la bugetul local, însă finalizarea modernizării spitalului se lasă aşteptată. Din cauza sărăciei sistemului, sume importante sunt “înghiţite” pentru plata datoriilor.

Subfinanţarea din sistemul sanitar nu înseamnă doar personal insuficient în spitale, salarii mici, spitale îngropate în datorii şi pacienţi revoltaţi pe medici sau pe sistem. Sărăcia din sănătate se şi vede, la propriu, în multe spitale, iar bolnavul dă cu ochii de faţa urâtă a sărăciei imediat ce a intrat pe poarta spitalului. Este şi cazul Spitalului Municipal Clujana în care sunt pompaţi bani de la bugetul local în fiecare an, însă unitatea sanitară este atât de săracă încât pare un sac fără fund.

Un pacient care intră pentru prima dată în viaţă în acest spital cu greu ar bănui că într-o clădire care dă impresia că a încremenit în anii ’90 medicii fac operaţii sofisticate, laparoscopice, cu un robot foarte scump şi foarte performant care a costat 2 milioane euro. Din anul 2009, medicii de la Spitalul Municipal Clujana lucrează cu robotul Da Vinci, dar şi în acest caz sărăcia îşi arată colţii şi din lipsa banilor, numărul de operaţii fiind limitat în fiecare an în funcţie de banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii.

Modernizarea a început de sus în jos

Lipsa banilor din sănătate se vede încă de la parterul spitalului clujean, unde încă nu a ajuns modernizarea care a început de la etajele superioare, unde funcţionează şi blocul operator cu deja celebrul robot Da Vinci şi coboară apoi spre următoarele etaje, după cum a precizat managerul Spitalului Municipal Clujana, Nicolae Constantea.

O parte din uşile cabinetelor de la parter şi etajul 1 au fost înlocuite cu uşi termopan, însă mai sunt multe care au aceleaşi uşi vechi, din placaj, din perioada comunistă. La fel este şi în cazul saloanelor de dializă