O Bancă de Ţesuturi şi Celule ar fi trebuit să existe de ani buni în Iaşi. La fel ca alte trei oraşe din ţară, municipiul Iaşi nu poate decât să spere că, în cele din urmă, vieţile a sute de oameni care vor fi salvate vor fi mai importante decât neînţelegerile şi birocraţia care există la nivel naţional. În anul 2006 a fost obţinut un proiect pentru ca în România să se înfiinţeze patru noi Bănci de Ţesuturi, pe lângă cele trei existente la Bucureşti. Început din fonduri PHARE, proiectul a continuat să meargă şi după ce ţara a aderat la Uniunea Europeană, iar în anul 2008 Comisia Europeană a alocat bani pentru înfiinţarea centrelor. De atunci şi până astăzi, din diferite motive, în Iaşi încă nu există o Bancă de Ţestuturi şi Celule. Culmea, la noi există clădire pusă la dispoziţie, toată documentaţia a fost depusă, iar avizele aprobate. Din lipsă de bani însă, încă suntem nevoiţi să pierdem zeci de celule care ar fi putut fi transplantate şi ar fi redat dreptul la viaţă unor oameni aflaţi în suferinţă. Clădirea există
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Agenţia Naţională de Transplant a depus documentaţia pentru aprobarea unui proiect care prevede construirea a patru Bănci de Celule şi Ţesuturi, în Timişoara, Bucureşti, Târgu-Mureş şi Iaşi. În anul 2008, Comisia Europeană a alocat prin programul PHARE 3,5 milioane de euro, bani necesari ridicării celor patru bănci. Atunci, municipiul Iaşi s-a implicat şi a făcut tot ceea ce ţine de nivelul regional. S-a găsit o clădire în curtea Spitalului „Sfântul Spiridon“, s-au obţinut avizele, iar singurul lucru care lipseşte sunt banii. În anul 2008, după ce au venit banii de la Comisia Europeană, Ministerul Finanţelor a blocat finanţarea, iar banii s-au pierdut. „A fost o neînţelegere între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor. Cei de la Finanţe au găsit tot felul de lucruri în proiect şi au bloc