Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase.

„Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.

În cele din urmă, primul preşedinte egiptean ales în mod democratic s-a trezit izolat, a văzut cum aliaţii îl abandonau şi nimeni din armată ori din poliţie nu era dispus să îl susţină.

Fraţii Musulmani au declarat că au prevăzut sfârşitul lui Morsi cu o săptămână mai devreme, pe 23 iunie, înainte ca opoziţia să organizeze primul protest de amploare.

Armata i-a acordat preşedintelui şapte zile pentru a ajunge la un consens cu opoziţia, în contextul în care, în ultimele luni, Morsi a a avut conflicte cu aproape toate instituţiile din ţară, inclusiv clerici creştini şi musulmani, judecători, forţe armate, poliţie şi cu serviciile secrete. Opozanţii săi au alimentat revolta populară, mai ales pe fondul situaţiei economice precare din ţară.

Lipsa de încredere dintre Morsi şi serviciile secrete s-a văzut mai ales spre final, când preşedintelui au început să îi fie ascunse anumite informaţii. Poliţia, la rândul ei, a refuzat să apere birourile Frăţiei Musulmane, care fuseseră atacate.

Astfel, în timp ce Morsi lupta pentru supravieţuire, nu a avut pe nimeni pe care să se bazeze, cu excepţia câtorva membri ai Frăţiei.

În discursurile sale, preşedintele alungat nu a putut vorbi decât despre legitimitatea pe care poporul i-a acordat-o, argument care a revenit şi în negocierile cu el-Sisi.

Opoziţia a declanşat protestele sâmbătă, 30 iunie. În ziua următoare, Morsi şi familia acestuia s-au mutat în sediul Gărzii Republicane, însărcinate cu paza şi protecţia preşedintelui, a