Violenţe Confruntările între susţinătorii şi opozanţii fostului preşedinte continuă, iar o soluţie politică e greu de impus chiar şi de către armată.
Intervenţia de săptămâna trecută a armatei, în urma căreia a fost destituit preşedintele Mohamed Morsi, ales prin vot, a dat naştere la temeri că o parte dintre adepţii partidelor islamiste implicate în procesul politic s-ar putea radicaliza. Unii comentatori au făcut trimitere, în ultimele zile, şi la războiul civil algerian din anii ’90, care a izbucnit după ce Armata a invalidat alegerile câştigate de islamişti.
Deocamdată, reprezentanţii Fraţilor Musulmani, principala organizaţie islamistă din Egipt, au afirmat că nu vor recurge la o campanie armată, însă sute de persoane au fost ucise, deja, în ultimele zile, în ciocniri între manifestanţi pro şi anti-Morsi. Chiar şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, declara zilele trecute: „Siria este deja în război civil, iar Egiptul se îndreaptă în aceeaşi direcţie“. O nouă grupare islamistă, Ansar al-Shariah, s-a format în Egipt. Aceasta a ameninţat că va recurge la violenţe pentru a impune legea islamică.
ÎNCĂ SE CAUTĂ PREMIER
Încercarea noului preşedinte interimar de a-l numi pe fostul preşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică Mohamed El-Baradei în funcţia de premier s-a împiedicat de opoziţia radicalilor religioşi salafişti. Sâmbătă, Adli Mansour anunţa că fostul preşedinte al AIEA va forma guvernul de tranziţie, dar a retras nominalizarea în scurt timp. Duminică, şeful statului mai făcea un anunţ cum că ar prefera un tehnocrat în fruntea guvernului. E vorba despre Ziad Bahaa, care a condus mai multe agenţii economice ale statului egiptean. El l-ar avea pe El-Baradei drept adjunct. Rămâne de văzut cât va rezista şi această variantă.
DE LA „JOS MUBARAK“ LA „JOS MORSI“
Ahmed Naguib
