Sursă: AP
Dacă voiați să faceți o excursie în Egipt anul ăsta ca să vedeți piramidele, probabil că ar cam trebui să vă răzgândiți. Mă rog, dacă vi se par pitorești gazele lacrimogene, tancurile și violurile în grup, atunci, într-adevăr, e locul perfect pentru o vacanță de vis din care să vă întoarceți maxim o persoană acasă. Și aia cu sindrom de stres post-traumatic.
După ce armata l-a dat jos pe Mubarak, totul părea că va intra pe un făgaș cât de cât normal. Cu toate astea, tot armata a renunțat cam greu la putere, iar când a lăsat-o moartă în fine, Egiptul a căzut din proverbialul lac în și mai proverbiala puță! Au avut alegeri al căror rezultat a fost câștigarea președinției de către Mohamed Morsi, candidatul partidului „Libertate și dreptate”, aripa politică a mult-hulitei Frății Musulmane. Înainte să ne grăbim cu afirmații de tipul „Toți arăbeții ăștia sunt la fel, vor femei îmbrăcate în cearșaf și moarte oricărui tip de distracție” ar trebui să știm câteva lucruri. În primul rând, în momentul alegerilor respective, celălalte forțe politice păreau mai puțin serioase Mișcarea Verzilor a lui Remus Cernea. În al doilea rând, platforma pe care a candidat Morsi vorbea nu doar de cum o să transforme Egiptul într-un model de moralitate islamică, ci și pe ideea de redresare economică.
Între timp, Morsi a arătat că, în sinea lui, și-ar dori să fie un faraon (nu doar în sensul manelistic al cuvântului) și că se pricepe la economie cum se pricepe Băsescu la literatură. Într-adevăr, e greu să aduci bani și investiții în țară când ai proteste la fiecare colț de stradă, dar e cumva de așteptat că vor ieși oameni în stradă când tu faci Constituția singur, cum au făcut el. Numai la noi poate Căcărău să bage amendamente la mișto, iar noi să citim un pic revoltați o știre ca apoi să ne întoarcem la șaorma cu de toate!
Odată ce situația economică a Egiptului s-
