Împărţim „frăţeşte“ lanterna roşie în topul bunăstării la nivelul Uniunii Europene. Noi şi bulgarii. În privinţa PIB-ului pe locuitor la standardul puterii de cumpărare, România ocupă penultimul loc, Bulgaria ultimul – al 28-lea. La consumul efectiv individual am făcut schimb de locuri: am trecut noi pe locul 28 şi bulgarii pe 27. Croaţia ocupă locul 26 în ambele clasamente.
Noi, românii, nu suntem proştii Europei. Nicidecum. Şi nu e doar o iluzie. E o realitate. Dovezile sunt multe. Fiindcă poporul român e inventiv. Şi scriu popor fără ezitare, pentru că nu cred în ideea – susţinută de prea multe ori în vremea din urmă – că nu mai suntem un popor, ci doar o populaţie. Din această perspectivă, locul României din coada Europei, în topul bunăstării europene, trezeşte multe întrebări. Bunăoară, am fost întrebat unde văd eu un exces de inteligenţă în societatea românească. Să judecăm. De câte ori se organizează vreun mare salon internaţional de invenţii, cu participanţi de anvergură, multe dintre premiile importante au fost câştigate de români. Nimic senzaţional. Şi nici măcar nu e vreo noutate. De vreme îndelungată, tot mai mulţi români se numără între vedetele celor mai vestite saloane de inovaţii. Atenţie însă: Români... nu însă şi România. Există o explicaţie. Atunci când e judecată o ţară, nu sunt numărate premiile, ci inovaţiile aplicate. Căci numai inovaţiile aplicate produc PIB. Numai ele aduc bunăstare. Or, România produce premianţi, dar nu valorifică premiile. În toată lumea, inovaţiile aduc bunăstare după ce sunt valorificate industrial.
Dacă societatea românească are un exces de inteligenţă, ce-i lipseşte totuşi? O bună organizare – dovada fiind incapacitatea de a valorifica produsele inteligenţei sale. Iată de ce o dezbatere cu tema „Locul României în lume şi problema decalajelor“ este mai mult decât presantă. Este stringentă. Câteva întreb
