La nivel naţional sunt 263 de unităţi de tip Remat care participă în cadrul programului "Rabla", conform AFM. Dintre acestea, 13 sunt în Bucureşti, iar unul este în partea de sud a Capitalei, la capătul şoselei Berceni, pe Centură. De afară nimic nu pare impresionant.
O clădire care pare a fi de birouri dar are un singur etaj, o poartă şi gard verde. Aici nu contează nici designul nici imaginea. Ne aflăm în exact opusul unei uzine auto. Dacă acolo intră componente noi şi ies pe poartă camioane cu automobile, aici intră automobile şi ies camioane sau chiar trenuri cu "componente", care în acest caz reprezintă ceea ce rămâne din maşini după ce acestea trec prin procesul de reciclare. Dacă toată lumea îşi imaginează un centru remat ca fiind nimic mai mult decât un cimitir de maşini, se înşeală. Cum intri în curte, în partea din dreapta te întâmpină un "câmp" de cabluri multicolore provenite în urma resturilor de la maşinile noi iar în stânga un adevărat munte de mouşi, tastaturi şi alte componente de calculator. Acestea urmează să intre la procesat. Nu se reciclează numai fierul rablelor, ci şi sticla, cablurile, tapiţeria şi inclusiv numerele de înmatriculare. La Rematholding, sau Bucureşti Sud, unitatea remat are o suprafaţă de 21 de hectare, unde sunt depozitate, tratate şi transportate rablele. Remat Bucureşti Sud a casat anul trecut 23.000 de rable dintr-un total 190.000, acestea fiind fie direct aduse la centru, fie cumpărate de la alte centre de tip remat.
Anul trecut întreg businessul grupului Rematholding, a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 167 mil. euro şi a generat un profit de 6,7 mil. euro. Din această sumă, cea mai mare pondere o are Rematholding, cu o cifră de afaceri de 113 mil. euro şi un profit de 4,8 mil. euro. În primele cinci luni ale acestui an, deja afacerile cumulate ale grupului depăşiseră pragul de 77 mil. euro
