Electoratul român nu este încă dispus să lase pe mâna Parlamentului alegerea şefului statului, sunt de părere istoricii şi politologii contactaţi de ziarul „Adevărul“
Comisia de revizuire a Constituţiei, condusă de Crin Antonescu, i-a tăiat preşedintelui o serie de atribuţii importante, însă a lăsat neatins articolul 81 care stipulează că „preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat“.
Istoricul Tudor Sălăgean admite că alegerea preşedintelui prin vot direct poate produce efecte neplăcute, dar, în acelaşi timp, reprezintă cea mai democratică formă de alegere.
Ambiţia românilor de a-şi alege conducătorul, crede istoricul Dan Falcan, vine „dintr-o anumită fudulie“. „Deşi alegem prost, ne domină dorinţa de a ne alege preşedintele. România crede într-un personaj mesianic. Am avut mereu o societate coruptă, iar nouă ne-au plăcut personajele incoruptibile, precum Vlad Ţepeş sau Avram Iancu. O parte şi-au justificat menirea, dar pe termen scurt“, a comentat istoricul.
Un punct de vedere a exprimat şi politologul Daniel Şandru, care susţine că dorinţa românilor de a-şi alege singuri conducătorul vine din tradiţia culturală pe care o avem. „Noi am dobândit votul universal foarte târziu. Deoarece acest drept a fost obţinut foarte greu, oamenii vor renunţa foarte greu la obiceiul de a-şi alege conducătorul“, este de părere Daniel Şandru.
„POPORUL ROMÂN TREBUIE CONDUS PRIN FRICĂ“
Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea Bucureşti, apreciază că, în acest moment, poporul român s-ar simţi frustrat dacă i s-ar cere să renunţe la acest drept. „În momentul actual, cred că poporul s-ar simţi frustrat dacă nu şi-ar alege preşedintele. Dacă, de exemplu, Parlamentul şi-ar asuma rolul de a alege preşedintele în locul poporului, acest lucru i-ar aduce o scădere şi mai drastică a popu
