Rusia consideră România drept un partener important în sud-estul Europei, a spus ieri ministrul rus de externe Serghei Lavrov (foto dr.) după întâlnirea cu omologul său român Titus Corlăţean (foto stg. ).

Iar Titus Corlăţean a declarat pentru Mediafax că a ridicat în vizita oficială de la Moscova subiectul unor negocieri directe, fără intermediari, cu partenerii ruşi privind exportul de gaze în România, în vederea obţinerii unui tarif mai bun. Doar că, în timp ce şeful diplomaţiei române mergea spre Moscova la întâlnirea cu ministrul rus de externe, la Sofia ajungea directorul general al grupului rus Gazprom Alexei Miller care urma să decidă împreună cu premierul bulgar Plamen Oreşarski data începerii construcţiei (în partea bulgară) a gazoductului South Stream – care va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Doar întâmplător vizita lui Corlăţean la Moscova s-a petrecut la câteva zile după anunţul eşecului construcţiei gazoductului Nabucco – care ar fi urmat să tranziteze România aducând gaze azere în Europa – preferată fiind TAP (Trans Adriatic Pipeline) care va transporta aceleaşi gaze, dar prin Grecia, Albania şi Italia.

Şi fără legătură cu această vizită au fost şi anunţurile repetate ale administraţiei de la Bucureşti, anume că va face încercări de a reduce dependenţa României de sursele ruseşti de energie. Dar aceste elemente arată că, pentru încă destulă vreme, România va rămâne dependentă de gazul rusesc care face ca, an de an, deficitul ei comercial în relaţia cu Federaţia Rusă se se situeze, la 1-2 mld. euro. Cu un deficit comercial în relaţia cu Federaţia Rusă de peste 1 mld. euro în 2012, România se află, de mulţi ani, într-o relaţie deloc cordială cu vecinul său, iar situaţia politică - fie că este vorba despre scutul american antirachetă de pe teritoriul său sau despre situaţia