Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, aflat în vizită la Moscova, a acordat un amplu interviu publicat luni de agenţia rusă Interfax, în care a încercat să tempereze temerile Rusiei cu privire la scutul antirachetă şi "românizarea" Republicii Moldova.
Corlăţean a explicat că interceptorii ce urmează să fie amplasaţi în România, în cadrul scutului american antirachetă, nu vor avea încărcătură nucleară, putând fi folosiţi doar pentru legitimă apărare.
În calitate de "stat european şi membru al Alianţei Nord-Atlantice, România, împreună cu comunitatea internaţională, urmăreşte dezvoltarea (...) oportunităţilor legate de rachetele baltistice", având în vedere faptul că "Europa este situată într-o zonă de posibile acţiuni ".
"Această abordare este un răspuns responsabil şi paşnic", iar "interceptorii care vor fi amplasaţi în România nu vor avea încărcătură nucleară", ci "pot fi folosiţi doar pentru legitimă apărare şi în linie cu normele internaţionale şi Carta ONU", a subliniat el, în acest interviu publicat în pagina electronică a Interfax.
"Sistemele SUA şi NATO nu sunt în niciun caz îndreptate împotriva Rusiei", a adăugat ministrul român de Externe.
Referindu-se la garanţiile cerute de Rusia, el a evocat faptul că "cele mai solide garanţii au fost deja prezentate de Alianţă şi au fost incluse în Declaraţia summitului NATO la Chicago", iar partea română este interesată şi are "speranţe mari în cooperarea NATO-Rusia în acest domeniu pe bază de reciprocitate şi transparenţă".
Întrebat despre stadiul actual al relaţiilor dintre România şi Rusia, Corlăţean a declarat că, "din păcate, acestea s-au dezvoltat neuniform în ultimii ani".
"Mi se pare corect şi cinstit să recunosc faptul că, uneori, poziţiile noastre nu coincid cu privire la anumite aspecte", însă "pe parcursul anului trecut, au început să se vadă tendinţe poz
