În urmă cu ani buni de zile, Nedeia de la Hălmagiu se ţinea pe Dealul Şortocului. Bătrânii încă îşi mai amintesc din acea perioadă, când domnii de la „comitetul de partid” veneau cu Daciile negre, cu număr mic, pe care le parcau în buza dealului. Am putut studia şi un afiş din acea perioadă, care glăsuia aşa: „Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al comunei Hălmagiu organizează în ziua de duminică, ora 11,00, Nedeia de la Hălmagiu de pe Dealul Şortoc”. Mai departe, afişul prezenta şi programul manifestării, din care nu lipseau brigăzile artistice de agitaţie, care înfierau cu mânie proletară pornirile ciocoieşti, programul pionierilor şi şoimilor patriei, după care urmau alocuţiunile politice, apoi dansuri populare, solişti vocali şi instrumentişti din judeţul Arad şi din judeţul Hunedoara. Petrecerea ţinea până la lăsatul întunericului, iar oficialităţile de la primăria din acea perioadă trăseseră chiar şi o reţea electrică până pe Dealul Şortocului. Exista, de asemenea, şi o scenă turnată în beton, pe care evoluau formaţiile artistice de amatori. Până prin 1982-1983, berea şi „mititeii” erau din belşug, iar spectatorii care se adunau aici cu sutele îşi puteau permite să-şi cumpere câte ceva chiar şi de la tarabele cu mărunţişuri de pe margine. Mai apoi, după 1983, începuseră să se rărească nu doar produsele alimentare, dar oamenii se descurcau din ce în ce mai greu şi cu benzina, astfel că turiştii erau din ce în ce mai puţini. Veneau, în schimb, pe goştie, tinerii plecaţi la şcoală sau la muncă la oraş, iar cu prilejul Nedeii de la Hălmagiu se reîntregeau familiile, la fel ca de Paşti sau de Crăciun. Din bătrâni, se povesteşte că primul loc al Nedeii de la Hălmagiu era chiar la poalele Dealului Şortocului, unde funcţiona şi un birt particular. Mai apoi, locul nedeii s-a mutat în localitate, cam pe unde este amplasamentului actualului Cămin Cultural.