Ce se intampla, de fapt, in Romania de azi? Motivele intrebarii par sa se inmulteasca. Initiativa economica lincezeste, suprafetele nelucrate sunt tot mai mari, importurile la produse de baza sporesc, iar noi concedieri sunt la orizont.”Austeritatea”, in pofida rezultatelor carastrofale, a ramas optiunea majora.
Sub drapajul asigurarii independentei, justitia este obiect de compromis. Politica se epuizeaza in aranjamente de persoane. Numirile in functii continua sa fie straine de merite. Nu numai ca au devenit curente declaratiile nefavorabile din afara, dar au crescut pierderile efective - prabusirea investitiilor externe directe si redesenarea hartii energetice a Europei de Sud-Est fiind doar cele mai recente. Diplomatia se multumeste cu poze, in vreme ce altora le reusesc proiecte benefice. Falsificarile si diversiunile continua nestingherite. Presiunile internationale sunt luate drept justificari ale inactiunii proprii. Nu numai viziunile sunt in suferinta, ci si priceperea de a aborda sistematic o problema. Inovatia sociala a ramas redusa.
In acest moment - asa cum arata faptele evocate - directia politicii romanesti are nevoie de corectura. Nu este inca totul pierdut, dar timpul devine pretios. Talleyrand spunea ca atunci cand ceva este urgent, este deja prea tarziu. Intre naivitatea vinovata a celui care nu vede realitatile si resemnarea celui coplesit de multimea erorilor ramane loc pentru privirea lucida asupra ceea ce este in jurul nostru. Daca este ca tara noastra sa paraseasca endemica si grava criza in care a fost adusa in ultimul deceniu, va trebui revenit si este posibil sa se revina la ceea ce oamenii au votat in cursul anului 2012. O alta politica - axata pe dezvoltare, folosirea energiilor tarii, grija pentru fiecare sansa, cooperare externa veritabila - va trebui lansata.
Dupa alegerile parlamentare din decembrie trecut, Roman
