* Investiţiile în domeniu au fost stimulate, dar consumatorii încă mai aşteaptă preţuri competitive pentru energie

Fiecare consumator de energie din ţara noastră plăteşte, din 2011, o taxă suplimentară numită bonus pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. Taxa este aplicată şi exportatorilor de electricitate. Valoarea acestei taxe pe facturi variază în funcţie de consumul de energie şi are ca rol sprijinirea activităţii producţiei de energie în cogenerarea de înaltă eficienţă, nu neapărat realizarea de investiţii în domeniu.

Cogenerarea presupune utilizarea unei tehnologii foarte eficiente prin care se obţine, simultan, energie electrică şi termică. Cogenerarea este încurajată peste tot în Europa datorită eficienţei mari de utilizare a gazului şi altor combustibili - resurse pe cale de epuizare, dar şi datorită emisiilor reduse.

Consumatorii de energie din ţara noastră au achitat, în 2011 şi 2012, circa două miliarde de lei ca să sprijine cogenerarea de înaltă eficienţă. Nu prea este clar cu ce beneficii s-au ales consumatorii de pe urma suportării acestui sprijin.

În acest an, industria a început să "ţipe" că nu mai poate fi competitivă pe piaţa globală din cauza taxelor impuse pentru energia electrică - cota obligatorie de certificate verzi şi bonusul pentru cogenerare. Marii consumatori industriali au solicitat, fără succes, eliminarea bonusului pentru cogenerare.

Teoretic, bonusul trebuie să ne aducă pe piaţă energie la un preţ competitiv şi trebuie să ajute vechile CET-uri să se retehnologizeze (le asigură veniturile necesare derulării investiţiilor). Practic, investiţiile private domină, deocamdată, acest segment de piaţă, în timp ce bătrânele CET-uri sunt în urmă cu modernizările.

Aplicarea schemei de sprijin pentru cogenerare, începând din 2011, a condus la realizarea a 27 de capacităţi noi de înaltă eficienţă, cu o ca