Scris de Catalin Radu - Stanciova, ferma opt. Ziua de lucru a început la șase. Trei canadieni aduc apă în bidoane de plastic de la pompa aflată lângă școală, iar o austriacă venită a patra oară în România strânge fân pentru animale. E activitatea ei preferată. Pentru cei mai mulți români proveniți din mediul rural, aflați încă din Epoca de Aur într-o „evadare” continuă spre oraș, motivul pentru care străini de pe toate continentele vor să le ia locul la cosit și prășit poate fi inexplicabil.

În realitate, e destul de simplu. Sunt susținătorii fermelor organice, tradiționale, unde munca este grea dar îți oferă o satisfacție imediată. Mai mult, în numeroase țări din care aceștia provin, mult mai civilizate decât România, nu mai găsești asemenea ferme nici dacă le cauți cu drone telecomandate.

Casa care împlinește un secol

Proprietarii fermei opt din rețeaua WWOOF (World Wide Opportunities on Organic Farms – „oportunități globale pentru fermele ecologice”, n.r.) România, s-au retras de patru ani din Timișoara la Stanciova. Drumul până în sătuc este de 30 de kilometri pe șosea și, după ce treci peste dealurile perfect pieptănate ale cramelor recășene, încă șase pe o autostradă rurală cu limită de viteză autoimpusă la 20 de kilometri pe oră ajungi la ferma din Stanciova.

În localitate, printre cei 400 de oameni de-ai casei s-a stabilit, din 2009 chiar permanent, și Teodora Borghoff. Cunoscută mai ales pentru rolul de președinte al Asociației „Timișoara capitală culturală europeană 2021″, jucat însă pentru scurt timp și de care nu prea mai vrea să-și amintească, ea s-a retras definitiv la țară. Gospodăria, cumpărată împreună cu soțul în 2003, va împlini un secol peste opt ani și este una tipică: o casă de locuit din văiugă, cu trei camere, dintre care două pentru oaspeți, o bucătărie de vară și două magazii.

„A fost renovată cu ajutorul meș