Creșterea economică, dezvoltarea pe termen imediat, mediu și lung, ar trebui să fie proiectele prioritare oricărei guvernări, dacă se dorește cu adevărat prosperitatea românilor sau cel puțin, asigurarea unui nivel de viață decent. Educaţia este unul dintre primele şi cele mai importante elemente ale dezvoltării, pe termen mediu şi lung.
Iată, zilele acestea, agenda media a fost sufocată de examenul de bacalaureat, garnisită de un spectacol lamentabil, oferit de instituțiile statului, inclusiv de prim-ministrul Victor Ponta, ministrul de interne, minsitrul justiției ș.a. În fapt, de câțiva ani, se tot discută despre învățământul românesc, despre reformă, despre viitorul noilor generații. Dar deciziile lipsesc! Doar se discută….
Înainte de a vedea efectul imediat (rezultatele la bacalaureat dar și lipsa forței de muncă specializată de pe piața muncii), trebuie să analizăm cauza care a dus la degradarea sistemului de învățământ românesc. Lipsa unei reforme curriculare privind programa școlară, având ca scop principal formarea de abilităţi şi acumularea de cunoştinţe profesionale, dar şi politizarea învățământului, mai exact, numirea directorilor și a inspectorilor școlari pe criterii politice, sunt doar două din nenumăratele cauze care au dus la degradarea învăţământului românesc.
Sigur, formal sunt organizate „concursuri” pentru ocuparea posturilor de conducere din școli și inspectorate școlare, însă, de fiecare dată acestea sunt „câștigate” doar de cei care reprezintă partidele politice aflate la guvernare. Se spune că după 1990, învățământul românesc s-a axat doar declarativ pe examinarea competențelor și aparent mai puțin pe cunoștințe, pe când examenele de bacalaureat au testat doar nivelul de cunoștințe. Ca om politic nu voi aborda programa curriculară, dar este evident că elevii sunt ,,încărcaţi” cu informații inutile.
Tot după 1990, o m
