Interviu cu prof. univ. dr. ing. Gheorghe Gutt, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava
– Stimate domnule profesor, a devenit aproape o regulă să primim anual veşti de la dumneavoastră despre realizări inovative ale colectivului Facultăţii de Inginerie Alimentară. Care sunt ultimele noutăţi?
– De curând au fost materializate de către colectivul nostru de cercetare două obiective ştiinţifice notabile din domeniul analizei instrumentale alimentare. Este vorba de un spectromicroscop Raman şi de un texturometru pentru realizarea profilului de textură a alimentelor. Ambele aparate reprezintă premiere în România, iar faptul că fiecare înglobează soluţii inovative, protejate prin brevete de invenţii, face ca aceste realizări să fie şi noutăţi internaţionale.
– Realizaţi aceste echipamente pentru a verifica dacă nişte studii şi cercetări teoretice sunt viabile, respectiv doriţi să vă convingeţi şi să verificaţi dacă aparatele concepute vor funcţiona în practică, după care le propuneţi Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci pentru a fi protejate prin brevete de invenţii sau altul este motivul pentru care vă implicaţi în construcţia unor asemenea echipamente complexe?
– Ca să răspund întrebării dumneavoastră trebuie să explic pe scurt mecanismul brevetării oriunde în lume. În primul rând, pentru ca o gândire tehnică complexă (nu o simplă idee), să devină invenţie şi să fie atestată printr-un brevet de invenţie, aceasta trebuie să satisfacă concomitent mai multe criterii de bază şi anume: să aibă noutate, să prezinte progres tehnic, să fie realizabilă industrial la stadiul cunoscut al tehnicii în momentul propunerii de invenţie şi să fie redactată respectând strict nişte reguli de redactare. Orice persoană care are preocupări tehnice şi crede că îndeplineşte aceste criterii poate înainta o propunere de invenţie cu şanse mari ca aceasta să şi de
