Proiectul uniunii bancare elaborat de Comisia Europeană dă acesteia puterea de a închide, când este cazul, orice instituţie bancară din această reţea, din care vor face parte toate cele 6.400 de bănci din zona euro.
Comisarii europeni vor avea puterea de a închide băncile chiar dacă recomandările statelor de origine prevăd contrariul, spun mai multe persoane, citate de Financial Times, care au văzut proiectul Comisiei.
Astfel, în teorie, orice bancă inclusă în sistemul european de salvare, fie ea afacere locală din Italia sau Austria sau instituţie de anvergură globală precum BNP Paribas sau Deutsche Bank, va fi lichidată prin regimul centralizat al Comisiei. Băncile vor fi, de asemenea, obligate să contribuie la un fond central de lichidare, ceea ce ar reprezenta o mare îngrijorare pentru instituţiile germane de credit, care vor fi forţate astfel să plătească pentru falimentele din sistemele bancare ale economiilor mai slabe.
Atât băncile mari, cât şi băncile mici din uniune vor plăti către acest fond, iar costurile care nu sunt acoperite prin impunerea de pierderi creditorilor vor fi împărţite în tot sectorul financiar al zonei euro.
Ideile propuse de CE au fost vehiculate şi în trecut, iar cancelarul german Angel Merkel a pus deschis sub semnul îndoielii legalitatea implementării unor astfel de reforme radicale în domeniul guvernanţei financiare fără modificarea tratatelor Uniunii Europene.
Decizia lui Michel Barnier, comisarul european responsabil cu piaţa internă, de a pune sub puterea Comisiei şi băncile mici va provoca noi dispute privind mandatul Băncii Centrale Europene de supraveghetor unic. Germania îşi va baza probablil obiecţiile pe argumente legale.
Berlinul vrea un proces mai gradual
În timp ce în principiu susţine o autoritate centrală de lichidare şi un fond care să acopere toate băncile, guvernul
