Prof. Mircea Coşea: Rezultatele arată o decădere a acestei ţări atât din punct de vedere demografic, cât şi economic

Cel mai îngrijorător tablou îl avem în piaţa muncii, spune analistul economic Ilie Şerbănescu, punctând că jumătate din salariaţii României sunt săraci

Rezultatele finale ale recensământului publicate la jumătatea săptămânii trecute nu sunt neapărat surprinzătoare, dar vin să confirme trenduri îngrijorătoare la nivelul societăţii româneşti, spun specialiştii intervievaţi de Curierul Naţional. Sub aspect demografic avem un trend de scădere a populaţiei de neoprit, iar acesta este grav nu numai prin sporul negativ net, ci şi prin noua compoziţie a piramidei vârstelor. Adâncirea diferenţelor zonale ca efect al procesului de dezindustrializare, starea precară a agriculturii, rata de ocupare a forţei de muncă printre cele mai slabe din Europa şi nivelul sărăciei sunt alte fenomene care ar trebui să declanşeze un semnal de alarmă la nivelul factorilor de decizie politică.

Discrepanţa dintre rezultatele preliminare ale recensământului şi cele finale, care reflectă o populaţie cu aproape un milion de persoane mai mare, este "uriaşă, neuzuală şi inacceptabilă", în opinia analistului economic Ilie Şerbănescu, ce pune la îndoială acurateţea informaţiilor furnizate de INS. Subdimensionarea migraţiei externe ar fi principalul neajuns al unui recensământ ale cărui rezultate sunt influenţate de comanda politică. Apar distorsiuni, exagerând posibilităţile de încasare pentru diversele bugete naţionale şi majorând presiunile pentru diverse alocări în educaţie, sănătate etc., mai spune Şerbănescu.

Datele din acest recensământ vor arăta nivelul de istovire al programelor sociale care tind către zone de nesustenabilitate, afirmă analistul financiar Călin Rechea. Baza de sprijin a acestora - cei 4,2 mil. salariaţi - este foarte subţire. Popula