- Istoric - nr. 133 / 10 Iulie, 2013 Se intampla cu 171 de ani in urma. Era in primavara spre vara anului 1842, cand Dieta din Cluj, dominata de unguri (romanii neavand drept de reprezentare, ei nefiind recunoscuti ca natiune), voteaza un Proiect de lege, care prevedea introducerea in mod progresiv (intr-un rastimp de zece ani) a limbii maghiare in locul limbii latine in administratie si justitie, dar si in locul limbii romane in scolile si bisericile acestora. Se isca un grav conflict intre episcopul greco-catolic, Ioan Lemeni, simpatizant al nobilimii ungare, maghiare si secuiesti, si un grup de profesori si elevi din Blaj, in frunte cu Simion Barnutiu. Ba, mai mult, carturarul sas, Stefan Ludwig Roth (1796-1849), originar din Medias, scrie un eseu intitulat "Der Sprachampf in Siebenburgen”. In rezumat, reprezentand o pledoarie pentru folosirea limbii romane in Transilvania, exprimandu-si nemultumirea fata de prevederile acelui Proiect de lege, aratand ca limba romana, vorbita de majoritatea populatiei, este limba oficiala: "Nu vad nevoia de a impune o limba oficiala a tarii. Nu este nici limba germana, nici cea maghiara, ci este limba romana. Oricat ne-am mai suci si ne-am invarti noi, natiunile reprezentate in Dieta, nu putem schimba nimic. Aceasta este realitatea, aveti grija!”, conchide carturarul sas, adresandu-se nobilimii maghiare sa nu arunce carbuni aprinsi in paie uscate. "Semanati vant si o sa culegeti furtuna”. Sase ani mai tarziu, acelasi carturat revolutionar sas demasca, prin viu grai, ordinea de zi a Dietei din Cluj din 28-29 mai 1848, privind Unirea Transilvaniei cu Ungaria, declarand: "Transilvania ne este tuturor mama, inseamna ca suntem cu totii frati, iar fratii nu se cuvine sa se oprime, ori sa se insele unii pe altii”. De altfel, aceleasi idealuri de egalitate, fraternitate si libertate a tuturor natiunilor transilvane, exprimate si cu catev