Aproape 15.000 de botoşăneni nu au reuşit să facă nici patru clase, iar alte câteva mii nu ştiu să scrie sau să citească. Datele statistice publicate recent după recensământul din octombrie 2011 arată că 6.281 de persoane din judeţ sunt analfabete, în timp ce 14.669 nu au terminat şcoala primară. Faţă de precedentul recensământ situaţia s-a îmbunătăţit, în condiţiile în care în 2002 erau înregistrate 13.440 de persoane analfabete şi 23.358 fără studii primare finalizate. Şi numărul persoanelor care au doar patru clase a scăzut de la 109.850 în urmă cu 11 ani, la 73.367 în 2011.
În ce priveşte numărul persoanelor cu studii superioare, acesta a crescut de la 12.877 în 2002 la 25.497 de persoane în 2012.
Ponderea cea mai mare a populaţiei cu nivel scăzut de educaţie este în mediul rural.
„Chiar dacă se constată o îmbunătăţire (n.r. - comparativ cu recensământul din 2002) nu putem vorbi de o realizare. Tot mai multe familii refuză să-şi trimită copiii la şcoală şi trebuie să ne gândim că şi aceste persoane ne vor asigura pensiile peste câţiva zeci de ani”, a declarat Cătălina Lupaşcu, inspector şcolar general adjunct.
Aproape 15.000 de botoşăneni nu au reuşit să facă nici patru clase, iar alte câteva mii nu ştiu să scrie sau să citească. Datele statistice publicate recent după recensământul din octombrie 2011 arată că 6.281 de persoane din judeţ sunt analfabete, în timp ce 14.669 nu au terminat şcoala primară. Faţă de precedentul recensământ situaţia s-a îmbunătăţit, în condiţiile în care în 2002 erau înregistrate 13.440 de persoane analfabete şi 23.358 fără studii primare finalizate. Şi numărul persoanelor care au doar patru clase a scăzut de la 109.850 în urmă cu 11 ani, la 73.367 în 2011.
În ce priveşte numărul persoanelor cu studii superioare, acesta a crescut de la 12.877 în 2002 la 25.497 de persoane în 2012.
