Deocamdată, afacerile sunt doar în favoarea investitorilor ruşi, care duc în ţara lor ceea ce produc în România.
Despre afaceri ruso-române s-a vorbit cu ocazia vizitei la Moscova a ministrului roman de externe Titus Corlățean, care a constatat împreună cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că și acum relațiile economice bilaterale sunt mai bune decât cele politice.
Romania importa anual din Rusia intre 20 si 30 la suta din necesarul de gaze naturale, la preturi mult mai mari decit statele vestice. Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean a incercat sa puna pe agenda bilaterala problema eliminarii firmelor care intermediaza vinzarea de gaz spre Romania, dar deocamdata Rusia nu a dat niciun raspuns. O promisiune mai veche i-a fost facuta lui Traian Basescu de catre Vladimir Putin, dar nu a fost onorata, fiindcă România nu a raspuns asteptarilor Moscovei, nici macar pe plan economic. Inca din 2003 de la vizita fostului premier Adrian Nastase in Rusia, liderii moscoviti au vorbit despre interesul lor de a intra pe piata romaneasca in domenii cheie ale economiei autohtone: energie, industria consturctoare de masini, industria metalurgica, industria usoara si chimica. Dupa venirea la putere a lui Traian Basescu, presedintele roman le-a transmis investitorilor rusi ca sint bineveniti aici, dar ca trebuie sa participe la competitiile pentru privatizare, potrivit standardelor europene, ca orice investitor occidental. Rusii si-ar fi dorit sa devina investitori strategici si sa beneficieze, la fel ca Renault, de exemplu, de facilitati si posibilitatea de a face oferte directe, fara a trece prin impedimentele unei licitatii.
Privind retrospectiv, multe dintre obiectivele industriale dorite de rusi si care ar fi putut ajunge la ei prin privatizare au sfirsit, in cele din urma, la fier vechi sau se afla in pragul falimentului. In aceasta situa
