Ultimii şase ani au fost foarte dificili pentru o familie de meşteri olari din cartierul bălşean Româna, care au fost acuzaţi, de nenumărate ori, că ar polua prin activitatea lor. Plângerile unui vecin şi totodată văr al olarilor au adus la poarta meşterilor, rând pe rând, poliţiştii, jandarmii, reprezentanţii Gărzii de Mediu, ai Protecţiei Consumatorului, ai primăriei şi mulţi alţii. Chiar dacă au fost persecutaţi, oamenii au continuat să-şi desfăşoare activitatea care a făcut renumită fiecare generaţie în ultimele două secole.

Familia Turcitu trăieşte din vânzarea de vase din lut pe care le pregăteşte cu minuţiozitate în întreaga perioadă a anului. Până să fie transformat în vase, lutul trece prin mai multe etape de pregătire pentru ca produsul finit să reziste fără să crape o perioadă îndelungată. Lutul este atent ales de la o adâncime de circa patru-cinci metri, este finisat, pus pe roata olarului, după care este ornamentat şi ars într-un cuptor construit în sol, din cărămidă. Un vecin şi văr al familiei de olari din Româna şi-a transformat într-un adevărat ţel oprirea cuptorului în care se ard vasele din lut. Drept dovadă, vreme de şase ani, acesta a trimis neîncetat plângeri la toate autorităţile, în speranţa că-i va convinge că olăritul este un meşteşug care produce poluare. Culmea, unul dintre olarii din curtea vecină are 80 de ani şi toată viaţa s-a ocupat de prelucrarea lutului, acesta fiind şi cel mai evident exemplu că activitatea nu este una periculoasă pentru organismul uman. În prezent, din cartierul Româna şi din comuna Oboga, care era renumită pentru numărul mare de olari, mai practică acest meşteşug numai câteva familii. Preţul mic cu care se vând vasele şi importul de porţelan din Asia şi nu numai au adus la sapă de lemn olăritul. Cei mai fideli clienţi ai olarilor rămân bătrânele care cumpără străchini sau căni din lut pentru a le da de poman