Se construiesc pensiuni, precum şi un centru de afaceri lângă lacul de la Fântânele. Valoarea terenului din zonă a urcat spectaculos. Pădurea de la Radovan este considerată o oază de recreere pentru cei de la oraş, iar când cicoarea cântă în pădure, oamenii ştiu că grâul s-a copt. E vremea treieratului. Localnicii îşi duc traiul simplu cultivând legume, dar, uneori, împrumută din viaţa modernă de la oraş.
La 25 de kilometri de Craiova, o pancartă mică ne arată că am intrat în Radovan. Dis-de-dimineaţă, sătenii ies fie la câmp, fie în curte, unde îşi udă grădinile de legume. Prunii încărcaţi cu fructe care dau în pârg stau aplecaţi la porţi. Pe stradă sunt doar câţiva muncitori, care lucrează de zor în faţa primăriei. În rest, e linişte. După ploile din ultimele zile, natura prinde viaţă. Există şi culturi afectate de prea multă umiditate: grâul se recoltează greu şi a înnegrit în spic, dar alte culturi parcă „râd“ în soare după ce a căzut din cer preanecesara apă. „Ploile ajută cultura în vegetaţie, cum ar fi porumbul şi floarea-soarelui, dar nu ajută orzul şi grâul, care trebuie să fie recoltat în această perioadă. Din fericire, la noi nu a încolţit în spic, dar trebuie să nu mai dea de sus, ca să poată oamenii să intre la recoltat“, a spus primarul Aurică Cârstianu.
În Radovan trăiesc 1.450 de suflete, care se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Migraţia către oraş a atins şi această comună, din cauza distanţei relativ mici faţă de zona urbană. Au mai rămas 167 de copii la şcoală. Primarul se mândreşte cu cei „mai mari“ dintre ei, care au promovat toţi examenul de capacitate anul acesta. Ca şi investiţii, edilul-şef spune că a construit o piaţă nouă, pentru a le da posibilitatea oamenilor să îşi vândă marfa, în zonă fiind mulţi care cultivă fructe. Totodată, la şcoală a fost finalizat un loc de joacă pentru copii.
Căpşune
