După ce atragerea de personal pentru noua secţie de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul de copii „Marie Curie” din Bucureşti a eşuat, se încearcă acum şcolirea celui deja existent în spital. Clinica va putea funcţiona la capacitate maximă abia în doi-trei ani.

Cam 20-30 de asistente, patru anestezişti şi unul-doi chirurgi, aşa ar arăta schema completă de personal. Acum, nu există nimic din toate acestea.

După deblocarea posturilor, au fost angajate 40 de asistente care au fost repartizate în alte secţii cu deficit, iar chirurgul cardiovascular care acceptase postul, o doctoriţă la începutul carierei, şi-a dat demisia după şase luni. În afară de demiterea managerului Gabriel Smărăndache, ministrul Sănătăţii a venit cu soluţii doar pe termen scurt. Din toamnă, medicul Horaţiu Suciu, de la Târgu-Mureş, ar urma să opereze o dată pe lună la „M. Curie”.

În paralel, şase asistente ar urma să meargă la specializare la Institutul din Târgu-Mureş. Nu se ştie însă cum va fi acoperit „golul” anesteziştilor. De asemenea, o echipă de medici de la Milano va ajunge în august la spital pentru a selecta personalul care urmează să fie trimis la specializare, în al doisprezecelea ceas.

„Proiectul de la M. Curie a fost prost gândit de la început, pentru că a acoperit doar construcţia clădirii şi aparatura, nu şi resursa umană”, consideră prof. Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică. „Când cineva oferă bani pentru un spital, aceştia nu trebuie cheltuiţi fără rezultat şi fără cap. După ani de zile, văd şi cei care au susţinut acest proiect că mai important decât clădirea şi aparatura e personalul. În paralel cu lucrările, trebuiau trimişi la specializare medici din spital”, adaugă medicul, care crede că este nevoie de „un chirurg cu experiență, mână forte, în jurul căruia să se coaguleze echipa”.

O altă condiție este ca operații