Procurorii DNA arată, în rechizitoriul obţinut de gândul, prin care le-au trimis în judecată pentru corupţie pe magistratele Viorica Dinu şi Antonela Anemary Costache, de la Tribunalul Bucureşti, că intermediarele celor două judecătoare au creat o reţea a şpăgii, în care cooptau interlopi cărora le promiteau şi le obţineau sentinţe favorabile în instanţă.

Printre clienţii celor două judecătoare s-au numărat membrii clanurilor Duduianu şi Caran. Aceştia, la rândul lor, au atras în reţea alţi interlopi care au plătit zeci de mii de euro pentru a scăpa de pedepsele cu închisoarea. La un moment dat, un membru al clanului Duduianu ajunge să se certe pe bani cu una dintre intermediarele şpăgii şi o ameninţă pe aceasta cu violenţe şi cu răpirea fiicei, pentru că sentinţa pentru care plătise nu fusese obţinută, iar banii nu îi fuseseră restituiţi integral.

Cele două judecătoare nu se implicau direct în negocierea şi obţinerea şpăgii, ele folosindu-se de mai mulţi intermediari care discutau cu interlopii şi atrăgeau noi clienţi dornici de favoruri în instanţă.

Rechizitoriul procurorilor DNA, care se întinde pe mai mult de 700 de pagini, arată că, pentru a se asigura că dosarele pentru care se luase mită ajungeau chiar în mâinile celor două judecătoare, care să livreze sentinţe favorabile, era manipulat sistemul ECRIS, care se presupune că repartizează în mod aleator dosarele la judecători.

Cele două judecătoare îşi creaseră o reţea de mituitori asemănătoare cu o piramidă. În reţea se intra pe încredere, în sensul că un interlop care plătea şpagă şi primea o sentinţă favorabilă recomanda pe altul şi aşa mai departe. Magistratele erau circumspecte şi nu lucrau cu oricine. La un moment dat, Viorica Dinu s-a ferit să îl “servească” pe interlopul Ştefan Mincă, zis Rosovelt, din simplul motiv că numele unuia dintre fiii acestuia coincidea cu cel al den