În 2005, Atena a adoptat primul buget de austeritate. După opt ani şi două împrumuturi de urgenţă în valoare de peste 230 de miliarde de euro, statul cel mai probabil va avea nevoie de încă o restructurare a datoriei.

Guvernanţii greci au tăiat cheltuielile bugetare cu câteva zeci de miliarde de euro din 2010, de când au primit primul împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, în valoare de 110 miliarde de euro. Însă eşecul înregistrat de Atena în ceea ce priveşte planul de privatizări este suficient pentru ca statul să nu strângă fondurile necesare pentru a-şi achita datoriile scadente.

În 2011, Grecia a prezentat un plan ambiţios de privatizări, iar statul urma să obţină cel puţin 70 de miliarde de euro din vânzarea unor active precum aeroporturi, porturi, companii şi proprietăţi imobiliare, chiar şi participaţia deţinută în cadrul companiei care are monopol pe piaţa jocurilor de noroc.

Miza era uriaşă – aducerea acestor bani la buget a reprezentat o condiţie fundamentală a acordurilor internaţionale pe care Grecia le-a încheiat cu FMI şi UE. A fost înfiinţată atunci şi o agenţie guvernamentală, care să se asigure că ţinta este atinsă. Trei ani mai târziu, Stelios Stavris este cel de-al treilea director al agenţiei în doar un an.

Atena nu are bani pentru achitarea datoriilor

Într-un interviu acordat publicaţiei germane „Der Spiegel”, Stavris a recunoscut că agenţia nu-şi va atinge nici în acest an obiectivul de 2,6 miliarde de euro din cauza unor eşecuri notabile din ultima perioadă. Înţelegerea prin care statul urma să vândă compania naţională de gaze către gigantul rus Gazprom a picat în ultimul moment, iar privatizarea companiei de jocuri de noroc, care ar fi adus statului 652 de milioane de euro, se pare că nu se va mai finaliza.

Astfel, din cauza încasăr