Peste 60 de câini, o stăpână care încearcă să stăpânească din vorbă patrupedele, un miros pestilenţial, o lătrătură generală… şi totuşi cuvintele sunt prea puţine pentru a descrie ce se întâmplă într-o gospodărie din satul Pitaru, comuna dâmboviţeană Potlogi. În jurul a 60 de câini trăiesc laolaltă, în condiţii de care s-ar speria probabil şi maidanezii de la padocurile primăriilor din ţară. Un adevărat infern de mai bine de 5 ani, fără ca vreo autoritate a statului să ia cu adevărat atitudine faţă de aceste lucruri. Undeva la intrarea în satul Pitaru, pe strada principală, s-a mutat în urmă cu vreo cinci ani o pensionară din Bucureşti. Doamna a cumpărat o casă în zonă. A venit singură şi, potrivit vecinilor, la început nu avea decât vreo cinci patrupede. Treptat însă, animalele au devenit tot mai multe, şi se pare că aceste patrupede sunt aduse din Bucureşti, periodic, cu anumite dubiţe. Duhoarea degajată de fecalele câinilor, mai ales în zilele toride de vară, este insuportabilă. Tabloul pare unul desprins din filme. Zeci de animale trăiesc în curte, iar alte zeci, în spatele curţii. Dulăi în toată firea se plimbă prin curte ca pe maidan. La orice apropiere de poarta gospodăriei se declanşează o adevărată nebunie. Câinii latră înnebuniţi, se urcă pe garduri, apar de unde te aştepţi mai puţin. În urma sesizărilor făcute de vecini, femeia şi-a luat inima în dinţi şi, în spatele casei, vrea să transforme o grădină într-un padoc neautorizat. Chiar şi aşa imaginea generală, întărită de mirosul care îţi zgârie nările, este una care alungă orice localnic din zonă: “Vreau să-i mut, deja amenajez în spatele grădinii. Nu ştiu câţi mai am. Nu reuşesc să-i număr… Şi dacă miroase urât, ce să le fac? O să-i mut, dar să ştiţi că eu dau cu clor, curăţ. Nu este focar de infecţie, dar miroase, că sunt animale, ce să le fac? Şi ei au porci, vaci şi le suport mirosul, aşa că şi ei să