Directorul general al societății Electrocentrale București,
numită în continuare ElCen, Dan Ștefan Cetacli, este un vestigiu rămas neîngropat sub un strat gros de var, de pe vremea lui Adriean Videanu. Faptele lui Cetacli put atât de vârtos, încât nu le mai pot spăla decât cătușele, arestul preventiv, tribunalul, procesul, sentința și pușcăria grea. Cetacli a fost numit în funcție prin ordinul nr. 877 din 11 mai 2010, al ministrului Economiei și Comerțului, fotbalistul ăla din Roșiori, care joacă table pe Coasta de Azur și se scarpină pe burtă. Statul este acționar unic la ElCen.
Jaful produs de Cetacli a dat peste cap
ceasurile energiei. Curtea de Conturi a intrat în dispozitiv și și-a publicat raportul în decembrie 2012. S-a lăsat o liniște abisală precum adâncimea Gropii Marianelor. În loc să-l lege și să-l depoziteze repede la țuhaus, DNA se uită în altă parte și tace cu subînțelesuri. Noi știm ce s-a-ntâmplat și de ce Cetacli n-a fost pus la popreală. O să vă spunem și domniilor voastre, nu înainte de a vă înștiința cu privire la prăduielile sale.
Una la mână, Cetacli nu a obținut, în trei ani
de directorat, certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care se lăfăie ElCen, în suprafață de 261.000 mp. În atari circumstanțe, capitalul social al societății nu a mai putut fi majorat cu contravaloarea terenurilor, care ar fi fost aduse ca aport în natură. Cetacli nu a inventariat patrimoniul societății, la preluarea mandatului de director general, și nici documentele financiar-contabile, deși la preluare societatea a înregistrat pierderi de 96 de milioane de euro într-un singur an.
Cetacli a vândut energie termică
destinată altor consumatori decât populația, la prețuri situate sub costul de producție înregistrat. În contractele încheiate cu RADET București și RADET Constanța a negociat un
