“Cultura clerului”

„Cultura clerului, atât mirean cât şi regular, era în mare parte defectuoasă, ca şi în tot cuprinsul Moldovei. Aceasta îl determinase pe principele Constantin Mavrocordat (1744) să recurgă la măsuri mai aspre, hotărând că fără învăţătură şi fără cunoştiinţa înţelesului tainei bisericeşti, să nu se facă nimeni ţîrcovnic, pro-diacon şi diacon, numai decât cei care se vor sili cu învăţătură, făcându-se preoţi iscusiţi şi cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea multă milă, iară acei preoţi şi diaconi care vor fi aflaţi fără cunoştinţe de carte şi de funcţiile preoţeşti, vor fi înlăturaţi. Pregătirea pentru starea preoţească se făcea la acea vreme în forma cea mai elementară aproape în toate şcoalele mănăstireşti. În această parte a Moldovei, erau, pe lângă Mitropolia din Suceava şi Episcopia din Rădăuţi, 23 de mănăstiri şi schituri”.

„Viaţa Nouă”, Anul V, nr. 6, 7 Iulie 1918.

„Comisiunea şi candidaţii au rămas consternaţi”

„La Suceava au fost repartizaţi şi candidaţii din Fălticeni, fiind în număr mai mic decât cei ai Sucevei. Ce s’a întâmplat însă! În ziua de Sânzâieni, în jurul examenului deci, când candidaţii din Fălticeni veniseră deja la Suceava, soseşte o telegramă de la Bucureşti, aducând la cunoştinţă că examenul de bacalaureat se va ţine la Fălticeni. Atât comisiunea cât şi candidaţii au rămas consternaţi”.

„Vremea Nouă”, Anul I, nr. 1, Iulie 1930.

“Cultura clerului”

„Cultura clerului, atât mirean cât şi regular, era în mare parte defectuoasă, ca şi în tot cuprinsul Moldovei. Aceasta îl determinase pe principele Constantin Mavrocordat (1744) să recurgă la măsuri mai aspre, hotărând că fără învăţătură şi fără cunoştiinţa înţelesului tainei bisericeşti, să nu se facă nimeni ţîrcovnic, pro-diacon şi diacon, numai decât cei care se vor sili cu învăţătură, făcându-se preoţi iscusiţi şi cu totul vredn