O ştire recentă din revista germană Der Spiegel arată că "Franţa cere finanţarea directă a băncilor din Grecia" cu fonduri de la ESM (European Stability Mechanism).

Thierry Repentin, ministrul francez pentru relaţiile europene, a declarat pentru cotidianul financiar Handelsblatt că "lucrurile ar fi mult mai uşoare dacă ESM ar putea să recapitalizeze direct băncile greceşti."

Dar pentru cine ar fi lucrurile mai uşoare? Pentru Grecia sau pentru Franţa? La citirea ştirii am exclus din start altruismul european al francezilor, iar bănuielile au fost confirmate de un articol al cotidianului online Deutsche Wirtschafts Nachrichten.

Se pare că noua tranşă a ajutorului internaţional acordat Greciei nu mai este suficientă pentru autorităţile de la Paris. De ce? Pentru că "o nouă reducere a datoriilor Greciei pare inevitabilă, în ciuda măsurilor drastice de austeritate", după cum scrie Der Spiegel, care mai aminteşte de problemele politice ridicate de un nou haircut.

În prezent, circa 80% din datoria publică a Greciei este deţinută de creditori din sectorul public european, cum sunt guvernele, agenţiile guvernamentale sau băncile centrale, iar o astfel de măsură ar duce la concretizarea pierderilor, cu efecte deosebit de negative asupra bugetelor naţionale.

Conform articolului din DWN, marile bănci franceze au încă o prezenţă semnificativă în Grecia, în ciuda ieşirilor din ultima perioadă. Credit Agricole şi Societe Generale au înregistrat pierderi masive în urma vânzării participaţiilor deţinute la băncile greceşti Emporiki şi Geniki, care s-au adăugat pierderilor din portofoliul de obligaţiuni guvernamentale ale Greciei.

Acum, Franţa se află într-o poziţie extrem de dificilă, pe fondul creşterii datoriei publice şi a şomajului, iar bugetul guvernului de la Paris nu mai poate face faţă unei noi crize bancare. Ultimele date statistice de