An de an, seceta şi îngheţul, dar şi piatra sau inundaţiile au devastat culturile fermierilor din Timiş, iar despăgubirile de la guvern au fost aproape zero. Prin urmare, pierderile au fost imense.

Singura şansă era asigurarea la firmele private, dar producătorul agricol nu îşi permitea, fiindcă nu are bani, de aceea agricultura a fost definită ca fiind o loterie. Fermierul nu era sigur de nimic. Astfel, după 15 ani, de când se tot vorbeşte despre crearea fondului mutual de asigurări agricole a tuturor fermierilor, în sfârşit, Guvernul României a aprobat ordonanţa prin care se înfiinţează acest fond cu sprijin de la Uniunea Europeană. Condiţia este următoarea: 65% din sumă provine de la Uniunea Europeană şi bugetul de stat al României, iar 35% din cotizaţiile fermierilor. Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş, a declarat că fondul va reuşi să pună la adăpost culturile fermierilor numai dacă suma alocată va fi mare, în caz contrar, totul e o poveste electorală. De exemplu, dacă vor fi alocaţi 400 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, 300 de milioane de guvernul de la Bucureşti, iar 100 de milioane de euro strânşi din cotizaţiile agricultorilor, atunci fondul va fi util şi îi va ajuta cu adevărat pe fermieri, fiindcă ar fi o sumă mai consistentă. Problema este că din bugetul de stat nu este alocată nicio sumă în acest sens. “E bună ideea care trebuia aplicată de acum 15 ani, dar să vedem cum şi cât. E foarte greu să îl convingi pe fermier să scoată bani din buzunar, să îşi facă propriul fond, fiindcă nimeni nu mai are încredere în nimeni şi în nimic. Când este lipsă de încredere nu vor participa. A-l obliga să participe la fond nu e corect, nici democratic. El trebuie să participe din propria iniţiativă. Cred că se mituieşte foarte mult la noi şi mă tem ca acest fond să nu fie decât o poveste e