Economiile românilor sunt tot mai atrase de câştigurile (randamentele) mai mari ale fondurilor mutuale, care operează în condiţii de risc comparabile cu cele ale depozitelor bancare. Fondurile mutuale vor ajunge foarte curând să atragă mai mulţi bani decât depozitele bancare, dacă nu au făcut-o deja.
Depozitele bancare ale populaţiei în lei şi valută au atras (net) 1,64 de miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, în vreme ce subscrierile nete în fondurile mutuale au fost de nu mai puţin de 1,06 miliarde de lei, potrivit statisticilor BNR, respectiv ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
Diferenţa se micşorează vertiginos. Subscrierile nete în fondurile mutuale au fost numai în iunie de circa 200 de milioane de lei. BNR nu a raportat încă statistica pe iunie.
Soldul depozitelor bancare a crescut cu doar 1,6% în cele cinci luni analizate. Subscrierile nete în fondurile mutuale reprezintă nu mai puţin de 12% din totalul activelor nete ale acestora.
Subscrierile nete reprezintă diferenţa dintre subscrieri (plasamentele de bani în fondurile mutuale) şi retragerile de bani. Diferenţa dintre soldurile depozitelor bancare la anumite date reprezintă, de asemenea, creşterea netă a valorii operaţiunilor cu aceste instrumente.
Altfel spus, ritmul de creştere al fondurilor mutuale este de 7 ori mai mare.
De ce?
„Transferul interesului spre fondurile mutuale a fost susţinut de reducerile dobânzilor la produsele de economisire, de rezultatele istorice foarte bune ale asset managerilor (administratorilor de fonduri, n.r.), dar şi de tendinţa generală de reducere a randamentelor şi de pericolul inflaţionist provocat de politicile monetare relaxate la nivel mondial“, explică Răzvan Furtună, şeful departamentului de private banking de la BCR, pentru ECONOMICA.NET.
Teama de eroziunea inflaţiei asupra economiilor este acc
