Carol al II-lea între tron, exil, cultul personalităţii şi Elena Lupescu. O expoziţie eveniment s-a deschis astăzi în Portugalia, în Salonul Imperial al Hotelului Palácio din Estoril. Expoziţia se cheamă "Carol II. Regele culturii, cultul regelui" şi este organizată de Institutul Cultural Român Lisabona în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României(MNIR).

Expoziţia documentară este organizată cu prilejul comemorării a şaizeci de ani de la moartea regelui Carol al II-lea al României. Fostul rege a trăit o perioadă din viaţa sa la Estoril şi este înrudit cu casa regală portugheză (prin bunica sa, Antonia de Bragança). Aşadar, Carol al II-lea este una dintre cele mai cunoscute personalităţi româneşti din Portugalia. El a dorit să fie, aşa cum o spunea pe 15 august 1930, la scurt timp după întoarcerea în România, "un Brâncoveanu al culturii româneşti".

Pe tot parcursul domniei sale, Carol al II-lea a sprijinit şi finanţat iniţiativele culturale, dar şi pe oamenii de cultură, fie direct, fie prin instituţiile pe care le-a creat sau le-a întărit. Carol al II-lea s-a preocupat intens şi de accesul la cultură al păturilor celor mai largi din societatea românească a vremii sale, se arată în comunicatul MNIR. De la Fundaţiile Culturale Regale şi până la cele peste 2.000 de cămine culturale săteşti, regele a conceput şi a pus în practică cea mai amplă şi coerentă strategie de dezvoltare culturală pe care a cunoscut-o România până la acea vreme. Dacă a reuşit sau nu să fie "un Brâncoveanu..." nu putem spune noi, dar participând la evenimentul propus de ICR Lisabona şi Hotel Palacio ne putem cu siguranţă face o idee despre rolul culturii în dezvoltarea României interbelice şi despre locul ocupat în lume, prin cultură, de România acelor ani.

În cadrul conferinţei ştiinţifice, susţinută cu această ocazie de dr. în istorie Cornel Constantin