ADMITERE FACULTATE 2013. Notele mari de la examenul maturităţii aduc veşti bune şi marilor universităţi de stat, nu doar pentru „fabricile de diplome” din privat: mai mulţi tineri dispuşi să plătească pentru statutul de student. Sursa: CODRIN PRISECARU
Creşterea superficială din acest an a ratei de promovare la Bacalaureat poate fi văzută drept o “dedicaţie” atât pentru universităţile private, supranumite „fabrici de diplome”, cât şi pentru cele de stat.
În marile centre de învăţământ superior din ţară, numărul locurilor bugetate este similar celor cu taxă, care se reflectă adesea în casele, terenurile şi maşinile din declaraţia de venit a rectorilor universitari.
Prevederi legale ambigue
Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, spre exemplu, a scos recent la concurs 2.826 de locuri bugetate şi 2.714 cu taxă, fiecare a câte 3.000 de lei pe an. Cu o concurenţă-record înregistrată anul trecut, nu e de mirare că Pavel Năstase se află în topul celor mai avuţi rectori.
O sumă similară vor trebui să scoată din buzunar şi studenţii care aleg să ocupe unul dintre cele 4.000 de locuri cu taxă puse la bătaie de către Universitatea din Bucureşti, cu 400 mai puţine decât locurile de stat.
Legea Educaţiei are câteva precizări vagi legate de proporţia locurilor taxă-buget, spun surse din ministerul Educaţiei, astfel că mai marii universităţilor sunt liberi să treacă pe hârtie câte locuri cu plată doresc.
„Până în 2008-2009, locurile cu taxă erau vizibil mai multe decât la buget, însă modul de organizare a Bacului a reglat lucrurile: sunt mult mai puţini studenţi care aleg să înveţe la taxă”, explică unul dintre experţii educaţionali din minister.
Potrivit acestuia, deşi nu există un număr limită de locuri cu taxă care pot fi scoase la concurs, cazurile care bat la ochi sunt verificate la sânge. „Condiţia de bază este să aibă capacitate
