Culegem acum consecinţele unor politici publice dezastruoase pentru societatea românească şi pentru economia ţării în domeniul de educaţie şi formare profesională.

Desfiinţarea şcolii profesionale şi trimiterea tuturor elevilor pe ruta liceală, pretenţioasă, pentru a trece printr-un Bacalaureat fraudat şi apoi la facultate, materie primă pentru fabricile de diplome universitare, îşi arată acum roadele nefaste.

Nu numai că avem 56 de licee unde nimeni nu a promovat Bacalaureatul, dar la o simplă analiză pe Bucureşti găsim licee tehnice cu următoarele procente de promovare: 3%, 4,7%, 4,2%, 1,7%, 3,8%, 3,7%, 6,9%, 11,2%, 6,1%, 7,1%, 14,7%.

Este posibil ca şi în celelalte judeţe situaţia să fie asemănătoare.

Nu trecem şi numele liceelor pentru că reclama negativă, acum în prag de admitere în clasa a IX-a ar fi nedreaptă, dacă nu le înşirăm pe toate, şi dacă am fi siguri că celelalte licee cu procente de promovare mai mari le-au obţinut pe merite proprii, fără fraude şi corupţie.

La nivel de sistem situaţia este dramatică.

Funcţionăm, din banii contribuabililor, cu şcoli care au randamante zero, sau inacceptabil de mici, în proporţie de peste 40% din totalul liceelor tehnice (În Bucureşti sunt 50 de licee tehnice, din care jumătate nu merită banii alocaţi).

Toate strădaniile sistemului de a ascunde realitatea: Bacalaureatul profesional, admiterea la facultate fără Bacalaureat, furtul, mistificarea, minciuna şi ipocrizia aveau să plesnească la un moment dat ca o gogoaşă.

Şi momentul a venit.

Dacă aceasta este situaţia în contextul în care 40.000 de elevi au avut, cumva, bunul-simţ să nu se prezinte la examen, e clar că situaţia ar fi fost mult mai gravă dacă s-ar fi înscris cu toţii la examenul de Bacalaureat.

În loc să creeze trasee educaţionale pentru toate tipurile de resurse, înclinaţii, talente, aptitudini, s