Discutia despre repatrierea ramasitelor lui Constantin Brancusi a inceput - coincidenta - in campania electorala. Guvernul a platit avocati pentru un proces la Paris in timp ce nici macar nu e clar daca Brancusi mai era sau nu cetatean roman atunci cand a murit. Iar atelierul sau, refuzat de comunisti, ramane in continuare proprietatea statului francez. Sute de mii de turisti il viziteaza la Paris.
Laurian Stanchescu este initiatorul demersului de repatriere a osemintelor marelui sculptor. Demers care i-a adus o nesperata notorietate. Mai nou Laurian Stanchescu are si ambitii politice, vrea să candideze la primaria Targu Jiu. De mai bine de un an Stanchescu incearca sa convinga oamenii de cultura, jurnalistii si politicieni ca Brancusi trebuie adus in tara..
„Mor cu sufletul neimpacat ca voi putrezi in pamant strain, departe de fiinta cea mai draga, mama mea. Asta marturiseste Brancusi pe patul de moarte” e de parere Laurian Stanchescu. O confesiune pe care Brancusi ar fi facut-o pe patul de moarte Episcopului care l-a spovedit, sta la baza intregului demers de repatriere inceput de Stanchescu. Bia Brancusi, dar si alte 160 de pretinse rude indepartate ale lui Constantin Brancusi au semnat pentru sustinerea demersului inceput de Stanchescu
Se spune ca la 28 de ani Brancusi a parcurs pe jos drumul dintre Hobita si Paris . A avut nevoie de cateva luni iar pe drum s-a si imbolnavit destul de grav. Unii experti spun ca sculptorul fusese initiat in masonerie inaite sa plece din tara si ca drumul pana la Paris a fost un fel de proces de initiere.
La 1.500 de kilometri de Romania, la Paris, orasul unde a trait, a creat si a devenit recunoscut in toata lumea drept unul dintre cei mai talentati sculptori ai tuturor timpurilor lucrurile se vad diferit. Biserica Ortodoxa Romana din cartierul Latin este printre primele locuri unde s-a dus Brancusi c
