Jefuirea deponenţilor din Cipru, în urmă cu câteva luni, nu a fost un act de "răzbunare" al autorităţilor europene faţă de propria neputinţă manifestată în faţa crizei.
Nu, a fost o repetiţie cu public a scenariului care se va repeta de multe ori în Europa viitorului nu prea îndepărtat. De ce? Pentru că şansa oferită de susţinerea nelimitată a băncilor centrale nu a fost folosită de marile bănci europene pentru recapitalizare şi consolidare, ci pentru angajarea în noi tranzacţii speculative.
Comportamentul a fost similar jucătorului împătimit, care dublează miza în speranţa recuperării pierderilor trecute. Numai că aceşti "jucători" ştiau că nu riscă nimic, deoarece băncile centrale le-au asigurat spatele, iar autorităţile guvernamentale au grijă de problemele lor juridice.
Acesta se pare că este şi cazul Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania. "Creditele opace acordate de Deutsche Bank din Brazilia până în Italia ascund riscul", se arată într-un articol de ieri de la Bloomberg.
"Cea mai mare bancă a Germaniei a reuşit să crediteze firme din Brazilia până în Italia, în acelaşi timp reuşind să le facă nevăzute în bilanţul său", mai precizează autorii articolului.
Dezvăluirile publicate de Elisa Martinuzzi şi Vernon Silver au fost posibile datorită unor informaţii confidenţiale şi documente ale băncii germane "oferite" Bloomberg News.
O parte dintre aceste credite apar în documentele băncii sub numele de "operaţiuni repo îmbunătăţite" (n.a. tranzacţiile repo presupun vânzarea unor titluri financiare, vânzare însoţită de promisiunea răs¬cumpărării acestora la o dată ulterioară pentru un preţ specificat şi au caracteristicile unui împrumut garantat). Astfel de operaţiuni au devenit comune pentru cea mai mare bancă a Germaniei începând din 2008.
Bloomberg scrie că DB a acordat credite de această natură unor bănci import
