- Diverse - nr. 134 / 11 Iulie, 2013 Stimati cititori, in singuratate traiesc din amintirile timpului trecut.81 de ani nu sunt de colea! Sunt unul dintre batranii care nu au crezut ca voi apuca, cand constiinta ma indeamna sa strig a neputinta: vai de tine, Romanie saraca! Pe pamant bogat, cu atata materie cenusie folosita gresit! Poate ca am intrat in mintea copiilor, dar, totusi, va voi spune ce gandesc. In anul de gratie 2011, tara clocotea de grija Recensamantului. Au fost platiti recenzori. Bani sau dus, anul 2012, la fel, si biata Romanie nici pana azi nu stie cati locuitori are! Unul intra, altul iese. La noi se pare ca e lege, ca fiecare cu legea lui. Loviti cu leuca am fost si mai fraieri am ramas. Unii sau imbogatit, altii au saracit. Va spun o poveste, care, dupa mine, era o socoteala mai buna decat toate guvernele din 1990 pana astazi, in frunte ne auda Cel de Sus. Asadar, sa va spun povestea. In vecini, cineva a cumparat casa. Si cine-ti da prin minte ca era? Bulibasa romilor. Cum se spune mai pe limbaj popular, bulibasa tiganilor cu palarie. In una din zile, cineva ma striga la gard. "Ei, dumneata esti vecinul meu? Apoi, sa ne cunoastem.” Se prezinta, scotandu-si palaria cu boruri mari si imi spune, cu oarecare mandrie: Vecine, cu noi nu o sa ai probleme! Noi suntem pocaiti de sambata. Noi nu ne ocupam cu ce nu trebuie!” Ce era sa-i raspund? Bine ca ai cumparat-o, dar trebuie putin reparata. "O, vecine, la noi nu e o problema. Aducem mesteri si, in trei zile, gata-i treaba! Vecine draga, iti spun una, desi eu nu fac politica. Daca in 1990, ne lasau pe noi sa tinem haturile tarii, asa cum stim noi, astazi Romania dadea mana cu orice tara europeana, de la egal la egal. Mai ales din punct de vedere economic. Noi suntem asa cum ne stie lumea. Noi l-am ajutat si pe Ceausescu. Am fost, si in Primul si Al Doilea Razboi Mondial. Si tiganul a luptat cu arma in