Ratele de creştere economică estimate pentru economiile în tranziţie din Europa de Est sunt insuficiente pentru a asigura o convergenţă la nivelul de trai din ţările cu venituri mari în următorii 20 de ani, scăderea productivităţii şi îmbătrânirea populaţiei urmând să contribuie la încetinirea creşterii economice faţă de ultimele decenii, consideră Erik Berglof, economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
De-a lungul ultimelor două decenii, Europa de Est a realizat o convergenţă rapidă la nivelul veniturilor şi al reformelor instituţionale importante, dar acest impuls a încetinit, multe ţări putând fi descrise acum ca fiind „blocate în tranziţie“, a explicat Berglof la conferinţa „Economiile de piaţă emergente ca un motor de creştere pentru economia globală: fapte şi provocări“, organizată de Banca Centrală Europeană, la Frankfurt.
Pentru România, BERD - instituţia financiară internaţională care apără interesele Europei Centrale şi de Est şi a ajuns la un portofoliu de 6,2 mld. euro pe piaţa locală - estimează o creştere economică de 2,2% în 2014, după un avans de 1,4% în acest an, în contextul efectelor negative ale crizei din zona euro asupra regiunii Europei de Sud-Est, în special în privinţa exporturilor. Prognoza BERD pentru creşterea PIB din acest an este cea mai pesimistă. Banca Mondială a majorat uşor estimarea privind creşterea economică din 2013, la 1,7%, iar FMI, Comisia Europeană şi Guvernul văd în continuare o creştere economică de 1,6% în 2013. Mai optimişti, analiştii locali şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din acest an spre 2 - 2,2% în urma semnalelor de revigorare din primele luni ale anului şi nu exclud un avans al PIB în jur de 2,5% în 2013, în ipoteza în care va fi un an agricol bun, iar exporturile îşi vor continua trendul ascendent.
O ţară ca România are ne
