Capturat în urma atacurilor piraților de pe coasta Islandei, Ólafur Egilsson a reușit să evite să fie vândut ca sclav în nordul Africii, întorcându-se în Europa după un an și scriindu-și memoriile. Aventurile islandezului sunt folosite astăzi de istorici pentru a obține informații cu privire la epoca în care fenomenul pirateriei devenise foarte răspândit. Un exemplu de raid pirateresc În dimineața unei zile de iulie din 1627, locuitorii insulei Heimaey, aflată pe coasta sudică a Islandei, au văzut în larg trei corăbii. Ei primiseră vești potrivit cărora insula urma să fie cotropită de pirați. Speriați, s-au adunat pentru a se apăra în locuințele negustorilor danezi din port (la acea vreme, Islanda era o posesiune a coroanei daneze), unde au rămas toată ziua. Spre înserat, danezii i-au informat că e foarte probabil ca pirații să fie abandonat planul de cucerire a insulei și că cele trei corăbii văzute la orizont făceau parte, de fapt, din sistemul defensiv al insulei. Liniștiți, locuitorii insulei s-au întors la propriile case. Pirații, însă, nu plecaseră. În următoarea zi, aceleași trei corăbii au transportat pe țărm nu mai puțin de 300 de pirați, care au atacat localnicii și au avansat „cu o viteză amețitoare de-a lungul insulei, asemenea câinilor de vânătoare, urlând precum lupii”. Toate aceste informații au ajuns la noi pentru că unul dintre captivii raidului pirateresc a consemnat experienețele sale în scris. Numele acestui captiv este Ólafur Egilsson, un preot luteran în vârstă de șaizeci de ani. Itinerariul piraților Pirații erau corsari „turci” care activau în apropierea coastelor Africii de Nord, într-o perioadă în care astfel de atacuri erau extrem de numeroase. Construindu-și corăbii după model european, acești pirați organizau raiduri nu numai pe coastele Mării Mediterane, ci și în spații geografice mult mai îndepăratate, precum coastele Insulelor Bri