-AA+A

Despre bibliotecile publice din zona noastră În această vară a apărut la editura „Eikon” volumul „Bibliotecile publice din comitatul Bistriţa-Năsăud”, de Ana-Maria Neniţoiu de la Arhivele Statului, tipărirea cărţii fiind susţinută de Consiliul Judeţean, prin Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”.

Chiar dacă sună exotic cuvântul „comitat”, este bine de ştiut că Bistrița-Năsăud a fost o unitate administrativă cu acest nume, în cadrul Regatului Ungariei, în perioada 1876-1920. Materialul în care s-a concretizat cercetarea autoarei se structurează în cinci capitole: „Scurtă istorie a bibliotecilor publice româneşti”, „ASTRA-Despărţământul Năsăud”, „Reuniunea învăţătorilor greco-catolici năsăudeni Mariana”, „Societatea de lectură a elevilor de la gimnaziul greco-catolic din Năsăud Virtus Romana Rediviva” şi „Reuniuni de citire şi cântări”.

Dacă mănăstirile şi bisericile aveau în trecut biblioteci cu cărţi de cult şi oamenii cu şcoală achiziţionau cărţi după posibilităţi, bibliotecile publice au devenit, la noi, o realitate în secolul al XIX-lea, ca semn al coagulării politice şi al emancipării comunităţii româneşti, aflată sub opresiunea maghiară. Este în afară de îndoială că intelighenţia românească a înţeles faptul că idealul unui statut politic al românilor nu se poate împlini fără ştiinţă de carte, lectură, fără un nivel cultural care să fie fermentul, agentul de educare al maselor, excelent reliefat în activitatea ASTRA, datorită implicării unor personalităţi cu un adevărat sentiment patriotic. Este ştiut că la sediul despărţămintelor erau şi bibliotecile ASTREI, care l-a avut în frunte, la începuturi, şi pe mitropolitul Andrei Şaguna, atât de implicat în lupta de emancipare a românilor ardeleni.

Bibliotecile aveau un regim de funcţionare cu reguli stricte, fie că aparţineau ASTREI, societăţii „Mariana” sau cercurilor de lectură; se