În sesiunea plenară din această săptămână, Parlamentul European a votat decizia privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate. Aceasta a fost propusă de Comisie în 2011, cu scopul de a proteja mai bine europenii de o gamă largă de ameninţări la adresa sănătăţii şi pentru a asigura o reacţie pe deplin coordonată în caz de criză. Decizia a fost determinată de lecţiile învăţate în cursul unor crize recente precum pandemia H1N1 din 2009, norul de cenuşă vulcanică din 2010 şi epidemia cauzată de E. coli din 2011. În primul rând, propunerea de decizie extinde mecanismul de coordonare existent pentru bolile transmisibile – în care Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) deţine un rol important – la toate ameninţările la adresa sănătăţii cauzate de factori biologici, chimici, de mediu sau de origine necunoscută. În cazul materializării unei ameninţări din astfel de surse, reţelele pot fi instituite ad hoc pentru a face schimb de informaţii, a evalua riscurile implicate, reunind oameni de ştiinţă şi cunoştinţe la nivel de expert. Propunerea prevede ca fiecare stat membru să-şi coordoneze eforturile pentru a dezvolta, consolida şi menţine planul său naţional de pregătire şi reacţie, prin consultări cu alte state membre. Publicitate Statele membre trebuie să respecte orientările formulate de Comisie, care va coordona procesul. De asemenea, propunerea legislativă pune la dispoziţie o bază pentru achiziţionarea voluntară în comun de vaccinuri şi pentru alte contramăsuri medicale pentru statele membre care sunt interesate. Printre avantajele procurării în comun se numără obţinerea unor preţuri mai bune şi reducerea costurilor administrative. Într-un recent interviu acordat Vieţii medicale, profesorul Albert Osterhaus, preşedintele Comitetului Ştiinţific European de Lucru pentru Gripă (ESWI), susţinea ideea procurării comune a vaccinurilor