În lumea dinaintea primului război mondial asigurările erau un obicei foarte comun pentru europeni. Ei îşi asigurau casele, recoltele, viaţa pentru cazurile de boală sau accidente, îşi luau toate măsurile pentru a avea o rentă viageră la bătrâneţe. De asemenea, copiilor li se puneau de mici bani deoparte, iar fetele aveau o poliţă de asigurare pe post de zestre. Toate acestea le povesteşte Stefan Zweig în cartea sa „Lumea de ieri. Amintirile unui european”.
În zilele noastre, avem tendinţa să credem că trendul pensiilor private, al planurilor financiare pentru copii sau al asigurărilor de tot felul – de la clasicele asigurări de viaţă la asigurarea părţilor corpului sau chiar a dinţilor – vine de peste Ocean, din Statele Unite ale Americii. Adevărul este însă că şi europenii trăiau cu siguranţa zilei de mâine, un obicei care revine odată cu creşterea numărului de tineri manageri.
Piaţa asigurărilor din România a atins anul trecut un nivel de 1,8 miliarde lei, cu o uşoară creştere faţă de 2011. Cu toate acestea, specialiştii din piaţă apreciază că în 2013 creşterea va fi de cel mult 5% şi că pentru o revenire mai accentuată a acestei pieţe ar fi nevoie de introducerea unei deductibilităţi fiscale.
Ce fel de asigurări îşi fac românii? Studiile din domeniu au relevat că sănătatea, familia, serviciul și copiii constituie prioritățile financiare ale românilor. Prin urmare, ei încheie asigurări de sănătate, de viaţă şi chiar contractează planuri financiare pentru copii. Acestea din urmă au rolul de a asigura viitorul celor mici, mai ales în această lume în continuare atât de instabilă din punct de vedere financiar.
Citeste mai mult pe cariereonline.ro
