Guvernul va decide săptămâna viitoare trecerea la bugetul de stat a corecţiilor financiare de 800 milioane de euro (0,57% din PIB) decise de Comisia Europeană în urma presuspendării, în 2012, a cinci programe operaţionale sectoriale.
Decizia va apăsa greu asupra bugetului şi pune sub semnul întrebării evantuala rectificare bugetară „pe plus“, dar o altă soluţie nu există pentru că „beneficiarii“ de fonduri UE, în majoritate administraţiile locale, cele care ar fi trebuit să „deconteze“ aceste corecţii (una dintre ele este chiar Consiliul Judeţean Teleorman, condus în vremea în care au fost dictate aceste corecţii de vicepremierul Liviu Dragnea) spun că nu au bani.
Corecţiile financiare nu sunt amenzi ce trebuie plătite „acum“, ci bani reţinuţi din ceea ce Comisia Europeană ar urma să dea României drept rambursări pentru cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor dezvoltate cu fonduri nerambursabile (ei pot fi recuperaţi, ulterior, prin alte proiecte, dar nu foarte rapid şi nu anul acesta). Aceasta înseamnă că, din ce îi va fi rambursat României anul acesta (sau în viitor) pe fonduri structurale, 800 milioane de euro îi vor fi reţinuţi.
Problema este complicată pentru bugetul consolidat pentru că, de exemplu, guvernul a aprobat în primele cinci luni din an cheltuieli pentru „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile“ de 4,1 mld. lei (900 milioane de euro) - în scădere cu 25,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit execuţiei bugetului consolidat publicată de Ministerul Finanţelor.
În legea bugetului pe 2013, totalul acestei sume este de 13 mld. lei (2 mld. euro), iar banii trebuie recuperaţi din rambursările de la Bruxelles, altfel ei sunt contabilizaţi la „deficit bugetar“, care, obligatoriu, trebuie să rămână la sub 3% din PIB. Cum 800 milioane de euro nu vor mai fi recuperaţi din sumele rambursate de la Br
