Triada aflată la conducerea Ministerului Sănătăţii – Eugen Nicolăescu, ministrul de resort, şi secretarii de stat, dr. Raed Arafat şi dr. Adrian Pană – a organizat, în prima zi a acestei luni, o întâlnire cu principalii actori din sectorul medical românesc: conducerea Academiei de Ştiinţe Medicale, preşedinţii comisiilor de specialitate din MS, preşedinţi ai asociaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai principalelor sindicate care activează în acest sector, membrii Consiliului onorific al MS, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Scopul declarat al acestei întâlniri a fost prezentarea unor forme intermediare a patru proiecte normative pe care ministerul intenţionează să le adopte în cadrul reformei sistemului sanitar: legea privind malpraxisul, salarizarea personalului medical, statutul spitalelor şi pachetul de servicii de bază. Pentru început, ministrul Eugen Nicolăescu a prezentat principalele direcţii de reformă a sistemului sanitar românesc, modalităţile de realizare a reformei „prin măsuri legislative şi politici publice de natură executivă şi managerială“. O prioritate este aşa-zisa echilibrare a componentelor sistemului sanitar. Opinia ministrului este clară: deseori acesta a afirmat că fondurile de care dispune sistemul sanitar românesc trebuie să fie orientate cu precădere către partea de medicină primară şi medicina de ambulatoriu. Piatra de încercare, aşa cum o numeşte ministrul Nicolăescu, o reprezintă pachetul de servicii medicale de bază. Lucrurile încă nu s-au clarificat aici. Exprimările au fost dintre cele mai generale, deşi oficialii afirmă că încearcă să ducă lucrurile către concret: „trebuie să înlesnim întâlnirile grupului de lucru, ca să putem să ajungem la lucruri mai concrete“. Pachetul de bază ar putea să intre în dezbatere publică, în opinia ministrului sănătăţii, undeva în jurul datei de 1 septembrie a.c., astfel încât